Pastravaria-afacere de succes cu fonduri structurale

POS Consult va poate ajuta sa puneti bazele unei afaceri profitabile din cresterea pastravilor.Fonduri structurale europene se pot optine, pentru infiintarea unei pastravarii,prin intermediul Programului Operational pentru Pescuit.Pentru mai multe detalii despre modul inc are puteti accesa aceste fonduri nerambursabile nu ezitati sa ne contactati.

Pastravaria- o afacere de succes!

Materiale ieftine si la indemana

La constructia pastravariei se pot folosi materiale aflate la indemana, precum piatra din rau sau lemnul. Daca solul nu are o permeabilitate prea mare, pot fi folosite si bazine din pamant. Chiar si aductiunea apei poate fi facuta pe un canal din pamant. Atentie, insa, in aceasta situatie viteza apei pe canal nu are voie sa fie prea mare ca sa nu erodeze malurile. Peretii laterali ai canalului pot fi intariti cu bile sau cu dulapi din lemn.

In zonele cu ierni aspre, unde exista pericol de inghet, canalul trebuie acoperit.
Admisia si evacuarea (calugarul) pot fi, de asemenea, confectionate din lemn. Pentru a ridica nivelul apei, in vederea captarii acesteia pentru alimentarea pastravariei, se poate construi o cascada podita sau un baraj din lemn cu umplutura din piatra. Aceste lucrari, daca sunt facute bine, vor fi durabile si vor avea, in acelasi timp, un aspect rustic care se incadreaza in peisajul specific zonei pastravului.

Utilitatea diversificata a pastravariei

Pescuit sportiv. Daca suprafata de teren si relieful permit, puteti construi canalul de evacuare a apei in asa fel incat sa-l populati cu pastrav pentru a practica pescuitul sportiv. Acesta trebuie situat in afara incintei pastravariei.
Atractie pentru turisti. Pentru ca tot vorbim de o crestere extensiva, este util sa instalati deasupra bazinelor corpuri de iluminat care vor atrage pe timp de noapte insectele, pe care pastravii le vor prinde in salturi, oferind un spectacol nocturn foarte atractiv pentru vizitatori.
Sursa de energie. Daca la evacuare apa din pastravarie va avea un debit si o viteza suficient de mari, se poate instala o turbina pentru producerea energiei electrice, ceea ce ar contribui la reducerea cheltuielilor.

Cheltuieli mici, profit mare

Afacerea de familie. O pastravarie cu o productie anuala de pana la zece tone de peste trebuie sa fie obligatoriu o afacere de familie pentru a aduce profit. Daca nu aveti suficient de multi bani, puteti incepe cu un bazin, urmand ca pe parcurs sa mariti capacitatea de productie prin extinderea in aval.

Reducerea cheltuielilor. Investitia in casa de incubatie poate fi eliminata, daca veti incepe afacerea cu puiet in greutate minim 5 grame.
Desi este bine sa-l aveti, oxigenometrul poate fi taiat de pe lista de cheltuieli, deoarece puteti urmari cu atentie comportamentul pestilor in bazin. Daca acestia stau grupati si fac miscari circulare, inseamna ca starea lor este buna si aportul de oxigen este suficient. Daca se grupeaza la admisia apei in bazin, inseamna ca oxigenul este insuficient.
Nu la fel se procedeaza cu termometrul. De acesta aveti nevoie obligatoriu, fiindca hranirea pestilor se face in functie de temperatura apei.

Daca in ceea ce priveste construirea unei pastravarii am gasit posibilitatile de reducere a cheltuielilor, atunci cand ne referim la hrana, nu putem vorbi de o mancare mai ieftina in detrimentul calitatii ei. Va recomand sa o luati pe cea mai scumpa, cu conditia ca aceasta sa asigure cel mai mic indice de conversie si cea mai mare rata de crestere, avand in vedere ca, in final, costul de productie va fi mai mic

Mai multe detalii despre Programul Operational pentru Pescuit aici.

Cum iti construiesti o moara cu fonduri europene

Construieste-ti o moara cu fonduri europene!

Firma Agromadi-H din localitatea Giarmata din judetul Timis a obtinut fonduri europene in valoare de un milion de euro pentru modernizarea si retehnologizarea unei mori care in urma investitiei va ajunge la o capacitate de productie de aproape 4 ori mai mare fata de cea din prezent.
"Avem o ferma care exploateaza 3.000 de hectare de teren pe care sunt culturi de grau, floarea-soarelui, orzoaica, soia, rapita si porumb.

Din suprafata pe care o detinem, 30-45% sunt culturi de grau care aduc o productie anuala de 4.000-5.000 de tone de grau. Vrem sa crestem aceasta suprafata la 60% din suprafata cultivata. Moara pe care o vom moderniza cu bani europeni ne va ajuta sa crestem capacitate de productie de aproape patru ori", precizeaza Virgil Bunescu (52 de ani), administratorul Agromadi-H.

El spune ca a inceput cu o suprafata de 60 de hectare si cu doua tractoare. "Am luat in arenda terenuri, astfel incat am ajuns la o suprafata de 450-500 de hectare, iar in prezent avem 3.000 de hectare de culturi."

Fonduri structurale europene in valoare de 1 mil. euro

Proiectul, care se numeste "Modernizare si retehnologizare moara de grau 70 tone / 24 ore, Giarmata, jud. Timis", are o valoare totala de 2 mil. euro, din care jumatate sunt fonduri europene.

"Este greu sa obtii un credit de la banca, de aceea vom apela la surse proprii", spune Bunescu. In prezent capacitatea de productie a morii este de 18 tone pe zi, iar prin acest proiect moara va putea prelucra circa 70 de tone de grau pe zi. Bunescu precizeaza ca in prezent 1 kg de faina costa circa 85-90 de bani fara TVA, ceea ce ar aduce companiei venituri de peste 50.000 de euro anual, conform unui calcul realizat de ZF. "Prin acest proiect vom investi practic in cladire si in utilajele pentru morarit."

Conform etapelor proiectului, licitatia pentru achizitionarea de utilaje va trebui sa se faca pana pe 15 august.

"Avem trei variante pentru a achizitiona utilajele: Germania, Italia sau Turcia. Pentru moment asteptam sa mai scada pretul utilajelor pe care trebuie sa le achizitionam pana la data de 15 august. Vrem sa luam utilaje mai bune la un pret cat mai mic, explica Bunescu.
Firma a depus anul trecut doua proiecte, insa doar unul dintre ele a primit aprobarea.

"Am avut doua proiecte depuse anul trecut. Modernizarea morii si achizitionarea de utilaje agricole care sa ne ajute sa crestem suprafata de exploatare agricola."

Cel de-al doilea proiect nu a primit punctajul necesar si a fost respins. "Persoanele care au peste 40 de ani primesc mai putine puncte, ceea ce a dus la respingerea proiectului depus. Pentru utilaje agricole a fost si cea mai mare concurenta anul trecut. Astept ca anul acesta sa apara ghidurile si sa vedem noua grila de punctaj pentru a depune un nou proiect", precizeaza Bunescu.

Sursa:www.zf.ro

Programul "Fermierul" a fost relansat!

Relansarea programului "Fermierul"

Joi, 16 iulie 2009, ministrul agriculturii Ilie Sarbu a semnat ordinul 475/2009 privind modificarea Ordinului nr. 102/2009 pentru aprobarea tipurilor de investitii si a plafoanelor maxime ale creditelor ce se acorda in anul 2009, in conditiile legii nr. 231/2005 privind stimularea investitiilor in agricultura, industrie alimentara, silvicultura, piscicultura, precum si in activitati nonagricole.

Au fost aprobate tipurile de investitii care nu beneficiaza de finantare din fonduri europene, iar plafoanele maxime de creditare acordate in anul 2009, vor fi diferentiate, in functie de capacitatea de exploatare a solicitantului, care va fi stabilita in urma verificarilor efectuate de o comisie de specialisti din cadrul MAPDR constituita prin ordin de ministru.

Prin acest ordin se prevad noi masuri in cadrul Programului Fermierul. Astfel, beneficiarii masurii de investitii 121 „Modernizarea exploatatiilor agricole” din cadrul PNDR, care au proiecte declarate eligibile in sesiunea noiembrie-decembrie 2008, dar care nu au fost selectate pentru finantare din lipsa de fonduri pot obtine un credit cu dobanda de 5% (DAE maxim 6.5%)|.

In plus, Programul Fermierul va permite acordarea de credite cu dobanda subventionata atat pentru prima populare a fermelor de animale, cat si pentru cei care au deja fermele in exploatare si doresc sa se dezvolte prin achizitionarea de animale cu valoare genetica ridicata.

Din fondul alocat de la institutiile financiare pentru creditarea investitiilor, in perioada 2006-2009 a fost cheltuita de catre beneficiarii proiectelor contractate suma de 586 milioane lei, reprezentand 92% din fondurile alocate programului „Fermierul”.